ALBUMUL COLUMNA LUI TRAIAN

Pagina de titlu a Albumului „Columna lui Traian”

din patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”

În cadrul programului „Exponatul Lunii”, pentru luna Februarie am selectat o lucrare extrem de rară din cadrul colecțiilor Bibliotecii Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”. Este vorba despre un album realizat în condiții grafice deosebite și într-un tiraj redus ce descrie unul dintre cele mai importante monumente pentru istoria noastră: „Columna lui Traian”.

Lucrarea: „Trofeo O Sia Magnifica Colonna Coclide Di Marmo Composta Di Grossi Macigni Ove Si Veggono Scolpite Le Due Guerre Daciche Fatte Da Traiano, Inalzata Nel Mezzo Del Gran Foro Eretto Al Medesimo Imperadore Per Ordine Del Senato E Popolo Romano Doppo I Suoi Trionfi · Il Tutto Architettato Da Apollodoro · L’Iscrizione Che Nel Piedestallo Di Essa Colonna Leggesi Addita Il Taglio Dei Monti Quirinale E Capitolino Fatto Per Introdurui Molte Fabbriche Che Circondavano Ed Ornavano Quel Gran Foro” = „Trofeu sau mai bine spus Columna cu scară în spirală din marmură alcătuită din blocuri masive pe care au fost sculptate cele două Războaie Dacice purtate de Traian, înalțată în centrul marelui for ridicat pentru același împărat din ordinul Senatului și al Poporului Roman dupa triumfurile sale – Complexul fiind conceput de arhitectul Apolodor – Inscriptia, pe care o poți citi pe baza columnei, indică locul unde au fost secționate colinele Quirinala și Capitolina pentru a face loc numeroaselor edificii care înconjurau și ornau acel mare for”.

Pe spatele hârtiei cu descrierea în limba italiană se afla textul:

COLOPHON

FINITO DI STAMPARE NEL MESE DI OTTOBRE MCMLXV PER L”EDITALIA- EDIZIONI D”ITALIA, DALLA TIPOGRAFIA ELIOGRAF DI ROMA, SU CARTA SPECIALE APPOSITAMENTE FABBRICATA DALLA CARTIERA VENTURA DI CERNOBBIO. RIPRODUZIONI ESEGUITE DALLA FOTO-INCISIONE CAMPO MARZIO DI ROMA. RILEGATURA, CUSTODIA E IMPRESSIONI SU ORO ZECCHINO DELLA LEGATORIA ANTINORI DI ROMA. (COLOFON  terminat de tipărit în luna octombrie MCMLXV (1965) pentru “Editalia- edizioni dˈ Italia”, tipografia Eliograf din Roma, pe hârtie specială fabricată la Ventura din Cernobbio. Reproducerile sunt realizate de fotogravura Campo Marzio din Roma, legarea și impresiunile pe aur pur au fost realizate la legătoria Antinori din Roma).

Această lucrare a fost tipărită într-un tiraj de 1000 de exemplare, exemplarul deținut de Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I fiind cel cu numărul 342.

Albumul este alcătuit din:

  • Casetă deschisă pe latura dreaptă, cotoarele îmbrăcate în piele, având față/verso imagini de pe Columnă,;
  • coperți detașabile învelite în pânză de legătorie maro, cu cotor din piele, fața imprimată în centru cu o siglă aurie AETERNITAS SC, pe cotor este imprimată sigla editurii, autorul și titlul “VEDUTE DELLE COLONNE ANTONINA E TRAJANA” (Vederi ale colonarelor Antonina si Trajana);
  • 2 planșe cu date biografice ale autorului: una în limba italiană și una în limba română;
  • 2 planșe: una formată din 8 planșe pliate, cealaltă din 9 planșe pliate.

Albumul este realizat din hârtie de manufactură groasă, poroasă, foaie largă, cu următoarele dimensiuni:

  • copertă: lungime 56 cm, lățime 38 cm,
  • foile: lungime 290 cm, lățime 53,5 cm.

Albumul descrie columna comemorativă din Roma, monument comandat de împăratul Traian arhitectului Apollodor din Damasc (60-129 d.Hr.).

Columna lui Traian a fost inaugurată la 12 mai 113 d.Hr. în Forul lui Traian, la Roma, fiind situată în spatele clădirii Basilica Ulpia, între cele două biblioteci, una pentru lucrările de limbă greacă şi cealaltă pentru cele latine. Poate fi  considerată drept „o cronică în imagini” a războaielor purtate de romani împotriva dacilor.

Columna a fost sculptată în marmură de Carrara şi înălţată pe un piedestal decorat la colţuri cu vulturi purtând festoni. Pe suprafeţele postamentului apar arme dacice în basorelief, în timp ce o coroană de lauri serveşte drept tor (mulură rotundă, cu profilul convex, situată la baza sau la capitelul unei coloane). Acest monument este singurul monument care s-a mai păstrat din Forul lui Traian, fiind „cea mai mare sculptură în relief din toată Antichitatea” (Leonard Velcescu, Dacii în sculptura romană. Studiu de iconografie antică, Éditions Les Presses Littéraires, 2008, p. 66)

 

Columna se compune din patru părţi: fundaţia (unde se găsea o cameră destinată primirii cenuşii lui Traian), piedestalul, columna (coloana propriu-zisă) şi statuia împăratului Traian. În secolul al XVI-lea Papa Sixtus al V-lea a înlocuit statuia împăratului Traian (reprezentat în uniforma militară şi ţinând în mână o lance) cu statuia Sfântului Petru  (W. Fröehner, Columna lui Traian, Editura Saeculum IO, Bucuresti, 2003 p. 41-42).

Fusul Columnei este compus din 19 blocuri cilindrice (tamburi) cu o înălțime totală de 29,78 m: 17 dintre aceştia sunt împodobiţi cu reliefuri, iar 2, în formă de coroană de lauri, servesc drept bază pentru fusul şi capitelul coloanei. Diametrul fusului este de 3,83 m la bază și de 3,66 m la vârf, iar lățimea panglicii de reliefuri crește treptat, dinspre bază înspre vârf, de la 0,89 m la 1,25 m. Basoreliefurile se întind pe o lungime de 200 m, în 23 de spirale, pe care se desfășoară 123 de secvențe și apar 2500 de figuri sculptate. În interiorul Columnei, într-o  încăpere înaltă de 6 m, lungă de 5 m, lată de 10 m, au fost depuse urnele care conțineau cenușa lui Traian și a soției sale Plotina.

Columna, înainte de a fi un monument istoric, este o operă de artă fiind un izvor de inspiraţie pentru artişti şi etnografi în reconstituirea portretelor, veșmintelor şi armelor. Pe Columnă scenele au succesiuni logice şi cronologice, dau impresia de mișcare, sunt complexe și compuse pe mai multe planuri. Figurile sunt expresive și unice: romanii au imaginea de învingători iar dacii de învinși. Împăratul Traian apare în 60 de secvențe iar Decebal în 8 secvențe. Cele mai relevante momente aflate pe Columnă sunt: pătrunderile lui Traian în Dacia, supunerea dacilor, bătăliile, diversiunea din 102, campania finală, asedierea Sarmizegetusei, sinuciderea regelui învins.

Realizatorul gravurilor publicate în acest volum, Giovanni Battista PIRANESI (1720-1778) a fost un gravor, arhitect și arheolog italian, vestit pentru frumoasele sale planşe gravate, în care a glorificat frumusețea și farmecul Romei antice. Stilul său se remarcă prin precizia şi fermitatea desenului și prin punerea în valoare a monumentalului operelor civilizaţiei romane.

 

Piranesi a început studiul arhitecturii în 1735 cu unchiul său Matteo Lucchesi, inginer, și cu pictorul Giovanni Antonio Scalfarotto, apoi a urmat Școala de la Veneţia unde se lansează în arta gravurii.

În 1740 el pleacă la Roma pentru a-şi desăvârşi formaţia de gravor studiind cu Fellice Polanzoni şi cu Giuseppe Vasi care-l învaţă procedeul acvaforte (din italiană acquaforte = apă tare, procedeu acid-chimic) pe placă metalică. În această perioadă Piranesi începe realizarea primelor serii de planşe cu divese imagini de ruine şi monumente romane antice din Roma şi din alte localităţi din Italia. A realizat  aproximativ 1700 de planşe de format mare reunite în mai multe serii de volume.

 

Lucrarea deținută de instituția noastră a fost restaurată în Laboratorul de Conservare – Restaurare al Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” de către expertul – restaurator pe hârtie, Matei Corina.

 

Copii şi mulaje după Columna Traiană sunt păstrate şi expuse în diferite muzee:

– Museo della Civiltà Romana (Sala LI : La Colonna Traiana), la Roma, prezintă una din cele trei serii de copii realizate în anul 1861 de Napoléon III, care a donat aceste exemplare papei Pius IX (în total sunt 125 mulaje realizate în ghips). Metopele sunt expuse actual pe patru rânduri (ce se desfăşoară pe aprox. 200 de metri), şi permit o observare perfectă şi de aproape (la nivelul ochilor) a tuturor reliefurilor Columnei lui Traian ;

Muzeul d’Archéologie Nationale de Saint-Germain-en-Laye (Franţa) posedă o reproducere realizată după metoda galvanoplastiei, în sec. 19 (1865), numai a părţii de jos a scenelor Columnei, şi care se află expuse pe un tambur de lemn în şanţul de apărare a castelului (Saint-Germain-en-Laye) ;

– Muzeul Luvru păstrează în colecţia sa de mulaje aflată la Versailles (Petites Écuries de Versailles) aproximativ o treime din totalitatea frizei Columnei, precum şi toată baza;

– Un mulaj complet este prezentat la Victoria and Albert Museum, la Londra;

Römisch-Germanisches Zentralmuseum Mainz (Germania).

Muzeul Naţional de Istorie a României, la Bucureşti, prezintă un mulaj complet după Columnă, realizat în timpul celui de al doilea război mondial.

Alte monumente inspirate de Columna lui Traian: