Acum, la începutul anului 2021, sărbătorim bicentenarul Revoluției condusă de Tudor Vladimirescu.
Din punct de vedere politic, mișcarea a avut urmări fericite, ducând la anularea regimului fanariot și revenirea la regimul domniilor pământene.
Dar revoluția a lăsat posterității și obiecte ce ne amintesc de persoane importante ale ei, obiecte care astăzi fac cinste instituțiilor care le dețin.
În acest sens, Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I deține o serie de obiecte, care au aprținut (au fost folosite) sau i-au fost atribuite conducătorului revoluției însuși, domnul Tudor din Vladimiri, sau amintesc de momentele revoluției.
Menționăm, printre ele, în primul rând cele personale: două inele-sigilare, unul din aur și altul din argint, ordinul Sfântul Vladimir, primit din partea țarului Nicolae I al Rusiei, pentru vitejia arătată în confruntările ce trupe otomane; cele atribuite că ar fi fost folosite: o casă de bani, ce poartă numele său și anul 1815. Apoi obiecte ce amintesc de trecerea prin lume a eroului: desene în acuarele, de pictorul Mircea Olarian, o copie a tabloului executat de Teodor Aman, un altul de Stoica Dumitrescu și foarte interesant, un tablou realizat în 1924 de un soldat din Craiova; busturi semnate de Ion Irimescu, Nicolae Otto Kruch și Paul Vasilescu, trei medalii bătute în 1921, la centenaul revoluției; ordinul și medalia Tudor Vladimirescu, md.1966; o machetă a culei lui de la Cerneți; în 1948, în urma unui amplu studiu științific făcut la Muzeul Militar Național a fost confecționată o replică a costumului purtat de conducătorului revoluției; făcsimile după documentele originale programatice ale mișcării; și nu în ultimul rând 3 copii ale drapelului „cel mare” ale revoluției, împreună cu o repeoducere a vârfului acestuia și cel mai împortant, ciucurii, originali, tricolori ai steagului. Deasemenea drapelele unutăților militare care au purtat ca denumire onorifică numele de Tudor Vladimirescu, modele 1872/1902, 1923, 1943, 1949, 1952 și 1965.
Toate acestea vor putea fi vizionate, în curând, într-o expoziție, virtuală, pe sit-ul M.M.N.
Astăzi, însă, vă prezentăm unul dintre cele trei copii ale steagului, aflate în patrimoniul muzeului nostru. Acesta a fost confecționată la I. S. Decorativa, în anul 1963, ca urmare, a unei comenzi a muzeului, în ideea de a avea o copie care să poată fi expusă, originalul fiind într-o stare de conservare total necorespunzătoare. Pînză este dreptunghiulară: una din fețe este din mătase naturală alb-gălbuie, pe care este pictată Sfînta Treime (Dumnezeu, în stînga jos Iisus Christos în dreapta lui, iar între ei un porumbel alb, întruchipînd Sfântul Duh). În dreapta Mântuitorului este înfățișat Sfântul Mucenic Tudor Tiron (patronul lui Tudor Vladimirescu), iar în stînga Tatălui, Marele Mucenic Gheorghe. Dedesupt, în mijloc, stema Țării Românești: o acvilă românească, cruciată și conturnată, cu zborul ridicat, înconjurată de o cunună din frunze de laur; sub acvilă sunt scrise două strofe, în limba română, dar cu litere chirilice:
Tot norodul romînesc…Pe tine te proslăvesc
Troiță de o ființă…Trimite-mi ajutorință
Cu puterea ta cea mare…Și-n brațul tău cel tare
Nădejde de dreptate…Acum să am și eu parte.
1821 Ghenarie 5
A doua față este de culoare albastră și conține o căptușală a feței, din mătase naturală. Pentru o mai bună protecție pânza a fost acoperită cu geam și înrămată.
După asasinarea lui Tudor Vladimirescu, steagul a fost păstrat de maiorul Ion (Ianache) Cacalețeanu, comandantul artileriei sale și vechi colaborator. Acesta l-a păstrat în familia sa; mai tîrziu, în 1881, fiul său, Gheorghe I. Cacalețeanu, l-a predat statului român, care l-a păstrat la Arsenalul Armatei, pînă în decembrie 1919, cînd s-a depus la secția militară a Muzeului Național de Antichități. Steagul, aflat, deja într-o stare de conservare precară, a ajuns, odată cu inființarea lui, în 1923, la Muzeul Militar Național, de unde, în 1975 a fost transferat Muzeului Național de Istorie a R. S. R.
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, mai deține două imagini ale acestui drapel: un tablou de Honoriu I. Cretulescu, achiziționat în 1950 și o pânză pictată, achiziționată în 1948.
Ciucurii, vârful steagului, ordinul Sfântul Gheorghe și inelul din aur, pot fi vizionale în expoziția de bază a muzeului, în cadrul secției de istorie modernă.
Dr. Corneliu Andonie
