Acasă EXPONATUL LUNII

EXPONATUL LUNII IULIE 2021

Jocurile Olimpice de la Berlin

Anul acesta are loc a XXXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară la Tokyo, în Japonia. Pentru prima oară, în timp de pace, Jocurile Olimpice au fost amânate cu un an. Jocurile Olimpice moderne, renăscute în 1896, au mai fost amânate doar în timp de război: în 1916 (ar fi avut loc la Berlin), în 1940 (ar fi avut loc la Tokyo) și în 1944 (la Londra, Marea Britanie).

Jocurile Olimpice din anul 1936 (ediția a XI-a) s-au desfășurat în perioada 1 – 16 august, la Berlin, Germania. Alegerea orașului Berlin de către Comitetul Olimpic Internațional, în detrimentul orașului Barcelona, în 1931, a provocat ample proteste politice. Pentru a avea loc acest important eveniment sportiv s-au făcut concesii de ambele părți: sportivii de culoare și cu origini evreiești au putut participa la întrecerile sportive, fapt care avea să-i creeze lui Adolf Hitler (1889 –1945) momente neplăcute.

Pentru desfășurarea în bune condiții a Jocurilor Olimpice, germanii au construit un stadion cu 100.000 de locuri, săli de gimnastică, bazine de înot, alocând 20 milioane de mărci (8 milioane de dolari americani). La această ediție au participat 49 de țări, cu 12 mai mult decât la ediția din 1932. Au fost prezenți 3963 de sportivi: 331 femei și 3.632 bărbați, la 19 sporturi (129 de probe). Flacăra olimpică a fost aprinsă de atletul Fritz Schilgen (1906-2005) iar jurământul olimpic a fost rostit de halterofilul Rudolf Ismayr (1908-1998). Pentru prima dată în istoria olimpismului se aprinde torța olimpică în Grecia și urmând un traseu ajunge pe stadion la 1 august 1936. Jocurile Olimpice au fost deschise de Adolf Hitler. Germania a avut cea mai numeroasă echipă, 348 sportivi (89 de medalii: 33 aur, 26 argint, 30 bronz), iar SUA 312 sportivi, din care 18 de culoare, aceștia obținând 13 medalii: 7 aur, 4 argint, 2 bronz dintr-un total de 56 de medalii (24 aur, 20 argint, 12 bronz).

Manifestarea sportivă a fost filmată de regizorul Leni Riefensthal (1902 – 2003), realizându-se un documentar – Olympia (alcătuit din două parți: I Festival of the Nations, II Festival of Beauty – 1938), care a introdus noi tehnici de filmare, utilizate și astăzi.

Eroul acestei ediții a fost atletul american Jesse Owens (1913 – 1980), care a obținut 4 medalii de aur: 100 m, 200 m ștafeta 4 x 100 m și săritura în lungime. La proba de săritură în lungime Jesse Owens (primul om care a sărit peste 8 m, reușind un record mondial, 8,13 m) a adus o mare dezamăgire germanilor, deoarece l-a învins pe favoritul lor, Luz Long (1913 –1943, a murit pe front în Italia). Locul al treilea a fost obținut de sportivul nipon Naoto Tajima (1912 – 1990), care a câștigat și medalia de aur la proba de triplu salt, cu un nou record mondial, 16 m.

Germania a cheltuit sume exorbitante în numele mitului rasei superioare, “ariană”, cea albă și pură, a europenilor nordici. Rezultatele sportive ale lui Owens din 1936 au spulberat toate aspirațiile și credințele germanilor.

Henri, călărețul cu Rang de argint

România a participat la Jocurile Inter-Aliate, o miniolimpiadă, în 1919 (22 iunie – 6 iulie) competiție organizată în Franța, la Paris. Au participat 14 țări care au luptat alături de Antanta în Primul război. Sportivii din România au participat la probele de tir, scrimă, lupte, călărie, atletism, tenis, rugby și fotbal. Cel mai bun rezultat a fost obținut de căpitanul Filip Iacob (1882 – ?), care a cucerit medalia de argint la călărie. Acest rezultat a prefigurat argintul din 1936 … tot la călărie.

România la Olimpiada de la Berlin a fost bine reprezentată. Oficialitățile române au sprijinit deplasarea unei delegații numeroase: 71 de sportivi (69 bărbați și 2 femei) dar și un număr de 100 de persoane (elevi, studenți, muncitori) în calitate de spectatori. Sportivii români au participat la probele a 8 discipline. România a acumulat 7 puncte și a ocupat locul 29 în clasamentul pe medalii și 27 în clasamentul pe puncte. La proba de lupte greco-romane categoria 55 kg., Iosif Tojar a obținut locul 5, Bondoc Ionescu-Crum la săritura în lungime nu s-a calificat în finală sărind doar 7,15 m, iar la handbal în 11 jucători, echipa națională a obținut locul 5.

Probele de călărie au adus delegației României prima medalie individuală – argint, câștigată de către căpitanul de cavalerie Henri Rang (1902–1946) și calul Delfis. Căpitanul Henri Rang a încheiat proba la egalitate cu germanul Kurt Hasse, care concura cu iapa Tora. Pentru desemnarea învingătorului avea sa fie nevoie de o probă suplimentară de baraj. Deşi ambii călăreţi au greşit câte un obstacol în final speakerul stadionului a anunţat victoria germanului, care ,,a parcurs distanţa într-un timp mai scurt”. Henri Rang a primit o invitaţie la cancelaria lui Adolf Hitler, care i-a oferit un premiu de consolare: o motocicletă cu ataş Zündapp, foarte la modă în epocă. Dedicat carierei militare, Henri Rang nu a avut soţie şi nici copii, iar sfârşitul şi l-a găsit la scurt timp după încheierea războiului, în 1946, chiar de Crăciun, într-un accident de motocicletă. Era chiar Zündapp-ul primit de la Hitler.

In anul 1937 căpitanul Henri Rang a obținut Premiul Național pentru Sport, iar colonelul Iacob Filip a obținut Medalia pentru Merite Sportive Excepționale.

Henri Rang a urmat Școala de Ofițeri de Cavalerie din Târgoviște, a activat în diferite regimente de cavalerie, iar după război în Regimentul 1 roșiori din Lugoj. Între 1932 şi 1938, Henri Rang şi calul Delfis au câştigat peste 90 de concursuri naţionale şi internaţionale. În 1937, cu prilejul încoronării regelui George al VI-lea, Henri Rang a câștigat Cupa Challenge de Aur și titlul de campion mondial militar. Trofeul Daily Mirror, la aceeași competiție a fost câștigat de Felix Țopescu.

Albumul

Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I are în colecția de carte Albumul Jocurilor Olimpice de la Berlin, publicat în anul 1936. Lucrarea are dimensiunile (formatul) – 32/25 cm, este scrisă în limba germană și alcătuită din două volume cu coperți cartonate cu pânză, de culoare gri, având un total de 1224 de pagini. Pe coperți a fost ștanțat, în culoare aurie, vulturul german cu cele cinci cercuri olimpice. Volumele au două file: forzaț anterior mobil (foaie liberă de hârtie groasă albă care face legătura dintre blocul de carte și scoarță) pe care a fost imprimată (impresiune oarbă) holograma cu emblema jocurilor olimpice: un clopot pe care se află vulturul german și cercurile olimpice. La marginea clopotului se găsește inscripția Ich rufe die jugend der welt!

Albumul este foarte bogat ilustrat, iar fotografiile sunt de foarte bună calitate și realizate pe hârtie fotografică lucioasă. Albumul a fost publicat într-un tiraj mare, 600.000 de exemplare.

Primul volum are 640 de pagini ce cuprind: tabele, fotografii alb/negru și 3 planșe color. Volumul prezintă etapele pregătirii Jocurilor Olimpice: construcția stadionului, prezentarea satului olimpic, programul competiției, pregătirea sportivilor germani, ceremonia de deschidere: defilarea sportivilor, rostirea jurământului sportivilor, aprinderea flăcării olimpice, intonarea imnului olimpic și imnului Germaniei. Cele trei planșe color prezintă: afișul jocurilor olimpice și biletele de intrare la întrecerile sportive. La finalul volumului, pe două foi este prezentată cursa de atletism de 10.000 metri în 25 de cadre foto multiple. Fotografiile alb/negru îți creează senzația unui film.

Al doilea volum are 584 pagini cu tabele, fotografii alb/negru și 3 planșe color. Volumul prezintă întrecerile sportive (atletism p. 644 – 704; lupte p. 705 – 736; box p.737 – 751; scrimă p. 752 – 816; tir p. 817 – 836; gimnastică artistică p. 837 – 875; echitație p. 876 – 920; ciclism p. 921 – 935; natație p. 937 – 983, polo p. 984 – 995; canotaj, kaiac-canoe p. 996 – 1046; fotbal p. 1047 – 1055; hochei pe iarbă p. 1056 – 1064, handbal cu 11 jucători p. 1065 – 1073; baschet p. 1074 – 1083; polo călare p. 1084 – 1091), sportivii învingători, înmânarea medaliilor, clasamente oficiale, tabele, ceremonia de închidere a evenimentului. La finalul acestui volum se găsește un valoros și bogat Verzeichnisse (Index) p. 1181 – 1222.

Albumul a fost donat de către generalul Dumitru Tăutu (1896 – 1998) în anul 1991. Absolvent al Școlii de Ofițeri de Cavalerie în 1916, repartizat la Regimentul 5 Călărași, a luat parte la primul război mondial (luptele din vara anului 1917) și a fost unul din puținii supraviețuitori ai catastrofei feroviare de la Ciurea din 31 decembrie 1916/ 13 ianuarie 1917, când au murit peste 1.000 de oameni și au supraviețuit în jur de 300. Generalul Dumitru Tăutu a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Regulament de participare concurs

ISTORIA JOCURILOR OLIMPICE

Art. 1 Organizatorul concursului

1.1. MUZEUL MILITAR NAȚIONAL REGELE FERDINAND I, cu sediul în Bucureşti, strada Mircea Vulcănescu nr.125-127 Sector 1, reprezentat de locotenent-colonel Radu Riti, în calitate de Manager (Director),

Organizează concursul ISTORIA JOCURILOR OLIMPICE

1.2. Concursul se va derula cu respectarea prevederilor cuprinse în prezentul regulament. Termenii şi condiţiile prezentului Regulament, aşa cum sunt prezentate mai jos, sunt obligatorii pentru toţi participanţii la concurs.

Art.2. Perioada de desfăşurare a concursului

2.1. Concursul ISTORIA JOCURILOR OLIMPICE se va desfășura în perioada 01 iulie – 23 iulie 2021.

Art.3. Premiile oferite și valoarea acestora

3.1. Premiile oferite în cadrul acestui concurs constau în: publicații ale Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I și obiecte din partea Comitetului Olimpic Sportiv Român București.

Art. 4. Mecanismul concursului

4.1. Concursul se va desfăşura pe toată perioada specificată la Art. 2.

4.2. Participanții trebuie să răspundă la întrebările testului până la data de 23 iulie 2021. Toți participanții care răspund sunt automat înscriși în concurs. Participanții sunt rugați să transmită numele și prenumele, telefonul si adresa de email.

4.3. Câștigătorul concursului este desemnat pornind de la următoarele două criterii:

4.3.1. Să răspundă corect la întrebări. Răspunsurile testului alături de datele de identificare pot fi trimise pe adresa de email relatii.publice@muzeulmilitar.ro. Nu este necesară scanarea testului. (Exemplu de răspuns: 1 -a, 2 -c, etc.)

4.3.2. Răspunsurile vor fi apreciate de o comisie din cadrul Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I.

4.3.3 Câştigătorii vor fi anunțați prin: telefon, email și pe pagina de Facebook a Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I.

Art. 5. Acordarea premiilor

5.1. Câştigătorii vor fi premiați în cadrul unei ceremonii la sediul instituției în luna august (data va fi comunicată ulterior).

Art.6. Regulamentul Concursului ISTORIA JOCURILOR OLIMPICE va fi pe pagina de Facebook și a site-ului Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I.

Art. 7. Protecţia Datelor Personale

7.1. Prin participarea la concurs, datele personale ale participanţilor nu intră în baza de date a organizatorului decât în vederea respectării prezentului Regulament.

7.2. Datele personale prelucrate vor fi: nume utilizator Facebook, nume, prenume, număr de telefon, e-mail.

Art. 8. Încetarea Concursului

8.1. Prezentul concurs va înceta în data de 23 iulie 2021, ora 22:00.

Art. 9 Alte prevederi

9.1. Prin înscrierea la concurs, participanții acceptă prevederile prezentului Regulament de Concurs. Pentru a cere alte detalii despre concurs participanții sunt rugați să se adreseze la adresa de e-mail relatii.publice@muzeulmilitar.ro orele 08:00-16:00, de luni până vineri).

TEST DE CULTURĂ OLIMPICĂ

Cum sunt colorate cercurile olimpice înlănţuite de la stânga la dreapta?

a) roşu, galben, albastru, negru, verde

b) albastru, galben, negru, verde, roşu

c) negru, verde, galben, roşu, albastru

Cine a renăscut Jocurile Olimpice moderne?

a) Juan Antonio Samaranch

b) Pierre de Coubertin

c) George Plagino

Cine a cucerit prima medalie de argint pentru România, la J.O. din 1936, la Berlin?

a) Felix Țopescu

b) Henri Rang

c) Mihai Timu

Cine a fost eroul Jocurilor Olimpice de la Berlin, 1936?

a) Jesse Owens

b) Luz Long

c) Naoto Tajima

Cine a câştigat primul titlu de campion olimpic pentru România?

a) Ivan Patzaichin

b) Iosif Sîrbu

c) Nicolae Linca

Care atletă din România a cucerit 2 medalii de aur la două ediții consecutive la J.O. de vară și la ce proba?

a) Anișoara Cușmir – săritura în lungime

b) Iolanda Balazs Söter – săritura în înălţime

c) Oana Pantelimon – săritura în înălțime

Cum se numește sportiva din România care a învins tabelul electronic când s-a afișat nota, demonstrând că omul poate învinge și cel mai performant aparat?

a) Lavinia Miloșovici

b) Daniela Silivaș

c) Nadia Comăneci